*****ZIUA MONDIALĂ A EDUCATORILOR - 5 OCTOMBRIE 2017*****

joi, februarie 03, 2011

Interviu cu presedintele FSLI, Simion Hancescu realizat de agentia de presa NewsIn

Hăncescu (FSLI): Există riscul ca angajaţii din Educaţie să nu-şi ia
lefurile în noiembrie-decembrie
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, spune într-un interviu pentru NewsIn că există riscul major ca angajaţii din Educaţie să nu îşi poată primi salariile în noiembrie-decembrie, în condiţiile bugetului pe 2011.
Reporter: Ce perspective pentru 2011 credeţi că are învăţământul românesc din punct de vedere al bugetului pe anul acesta?
Simion Hăncescu: Din păcate, ca în fiecare an, sistemul de învăţământ este subfinanţat. Ceea ce guvernanţii nu înţeleg este că reforma fără bani nu poate fi făcută. În acest moment, sistemul de
învăţământ are nevoie de fonduri consistente pentru infrastructură şi pentru motivarea resursei umane. Dacă analizăm Legea bugetului 2011, constatăm că Educaţia a primit aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care media procentului din PIB în ţările UE este de circa 5,2%. Investiţiile din educaţie începute în anii anteriori vor fi, în cele mai multe cazuri, conservate, în 2011, întrucât fondurile destinate acestora sunt insuficiente. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 27% faţă de anul trecut, iar în aceste condiţii există riscul major ca în lunile noiembrie-decembrie angajaţii din sistem să nu îşi poată primi salariile.
Reporter: Care ar fi explicaţia faptului că, în ultimii 20 de ani, Educaţia şi Sănătatea au fost constant printre domeniile "vitregite" la alcătuirea bugetului, în ciuda promisiunilor făcute de majoritatea politicienilor ajunşi la putere?
Simion Hăncescu: În opinia greşită a celor care au guvernat România de-a lungul celor 20 de ani, Educaţia şi Sănătatea au fost domenii neproductive, iar singura ocazie în care politicienii şi-au manifestat "interesul" faţă de acestea a fost campania electorală. Motivul este simplu: cele două domenii ar putea aduce voturi la alegeri, prin numărul mare de angajaţi. Din nefericire, România nu a avut un prim-ministru care să fie conştient că, fără modernizarea celor două sectoare, această ţară nu se poate dezvolta. Un alt argument care explică dezinteresul clasei politice este acela că afacerile grupurilor de interese nu vizează şi aceste două domenii.
Reporter: Sindicatele s-au numărat printre cei mai virulenţi contestatari ai Legii Educaţiei în forma care a fost adoptată. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai mare carenţă a acestui act normativ şi ce consecinţe ar putea avea?
Simion Hăncescu: Legea Educaţiei Naţionale a pornit cu stângul înainte ca ea să se aplice punctual, din cauza procedurii prin care a fost promovată. O lege de o asemenea importanţă nu trebuia să fie adoptată prin angajarea răspunderii guvernamentale, ci avea nevoie de o amplă
dezbatere şi de consens. Atâta timp cât această lege este contestată de partidele din opoziţie, de sindicate, de părinţi şi elevi, ea nu poate fi durabilă şi va fi modificată cu prima ocazie a schimbării partidului de guvernământ. Consecinţa va fi o nouă bulversare a întreg sistemului de învăţământ.
Reporter: Aţi anunţat, de curând, reluarea protestelor faţă de prevederile Legii educaţiei şi nivelul finanţării sistemului, urmând să luaţi în calcul inclusiv declanşarea grevei generale. Cand vor avea loc primele acţiuni?
Simion Hăncescu: În acest moment, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a început procedura legală pentru iniţierea unui proiect legislativ prin care vrem să se modifice mai multe articole din Legea Educaţiei Naţionale. Sunt prevederi în acest act normativ pe care le considerăm nereformatoare şi care vor avea consecinţe negative atât asupra elevilor, cât şi asupra cadrelor didactice. Concret, vrem: modificarea structurii ciclurilor de învăţământ, păstrarea titularizării în sistemul de învăţământ pentru toate cadrele didactice, menţinerea reducerii normei de predare pentru profesorii de grad I, cu o vechime de 25 de ani, decontarea navetei, introducerea unui articol prin care să se reducă vârsta de pensionare cu trei ani a personalului didactic şi modificarea componenţei consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ. Am dat un ultimatum Guvernului Boc ca până la sfârşitul lunii martie să emită un act normativ prin care să facă reîncadrarea personalului didactic conform Legii 221/2008. În paralel, membrii de sindicat sunt consultaţi în privinţa declanşării grevei generale, dacă Executivul ignoră solicitarea noastră. Ţinând cont că nemulţumirile angajaţilor din educaţie sunt mai mari ca oricând, este foarte probabil ca în acest an şcolar să ne confruntăm cu o astfel de formă de protest.
Reporter: Ce efect credeţi că ar putea avea o grevă generală în învăţământ? În astfel de situaţii, miniştrii Educaţiei au replicat invocând prejudiciile aduse actului educaţional şi bunei desfăşurări
a anului şcolar...
Simion Hăncescu: Este adevărat că o grevă generală afectează în primul rând elevii. Dar să nu uităm că, atunci când dascălii protestează, o fac pentru a apăra şi interesele elevilor. Cei care ar
trebui să evite declanşarea grevei generale sunt guvernanţii, care ar trebui să renunţe la ignoranţă şi să găsească soluţii pentru a rezolva problemele angajaţilor din sistem.
Reporter: Ce îl face pe Daniel Funeriu mai "vinovat" decât pe ceilalţi miniştri ai Educaţiei de după 1990? Şi, în acelaşi context, se poate spune că a avut Educaţia vreun ministru competent, care merită să rămână în funcţie?
Simion Hăncescu: Ministrul Daniel Funeriu nu este pentru noi un partener real de negocieri şi ignoră dialogul social, văzând în sindicate nişte adversari. Ministrul Funeriu nu a făcut altceva decât să preia mesajul preşedintelui Traian Băsescu, care acuză sindicatele că nu vor reformă în educaţie, ceea ce este complet fals. Nici ministrul actual şi nici cei din trecut nu au fost o "voce" în partidele din care provin, acesta fiind şi motivul pentru care nu au avut forţa să apere interesele
Educaţiei.
Reporter: Din rândul FSLI, care numără peste 190.000 de membri, aveţi cumva o estimare a numărului de cadre didactice care ar vrea să plece pentru a munci în străinătate?
Simion Hăncescu: Spre deosebire de alte domenii de activitate, pentru cadrele didactice este mai complicat să îşi găsească un loc de muncă peste hotare, pe specializarea lor. Există colegi tineri care o fac, însă acceptând să practice munci necalificate, pentru care primesc venituri lunare mai mari decât cele pe care le primesc în România în calitate de dascăli.
Reporter: Ce soluţie vedeţi pentru ca angajaţii din învăţământ să câştige mai mulţi bani, măcar cât aveau înaintea măsurilor anti-criză? Una dintre ele, atacarea în instanţă a reducerii unor
drepturi salariale, a fost câştigătoare pentru unii, însă alţii spun că au pierdut chiar şi 50% din leafă faţă de începutul anului 2010...
Simion Hăncescu: Traiul angajaţilor din învăţământ s-ar îmbunătăţi dacă am trăi într-un stat de drept autentic, unde Guvernul aplică legile. Concret, este vorba despre aplicarea Legii 221/2008, având în vedere faptul că peste 90 la sută din personalul didactic a câştigat în instanţă majorarea salariilor. Considerăm că tăierea cu 25% a salariilor a fost o măsură nesăbuită, care a afectat grav statutul social al cadrelor didactice. Cu siguranţă, la această întrebare, şeful statului i-ar fi trimis pe profesori la un al doilea loc de muncă. Ceea ce nu înţelege domnia sa este că a face educaţie înseamnă mai mult decât o simplă meserie.