*****CRACIUN FERICIT !*****

luni, decembrie 23, 2019

URARE DE CRĂCIUN

Imagini pentru craciun 2019"

miercuri, decembrie 11, 2019

COMUNICAT FSLI 11 DECEMBRIE 2019

Comunicat de presă,  11.12.2019

FSLI: Membrii de sindicat nu sunt mediocri și submediocri! Mircea Miclea trebuie să își ceară scuze public!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că declarațiile recente făcute de fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, la adresa sindicatelor sunt de o gravitate fără precedent. Să spui despre majoritatea membrilor de sindicat că sunt mediocri sau submediocri și că sunt cei care nu au susținut ideea reformării sistemului de educație din România, este de departe cea mai mare jignire adresată tuturor colegilor noștri. Cerem pe această cale fostului ministru să își ceară scuze în mod public tuturor membrilor de sindicat pe care i-a jignit. Mircea Miclea, fost ministru, politician, cadru didactic, nu trebuie să uite nicio secundă că dacă își dorea în mod real să îmbunătățească sistemul de învățământ din România ar fi putut să o facă. A fost apreciat gestul domnului Mircea Miclea în momentul în care și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, invocând faptul că bugetul alocat educației pentru anul 2006 este insuficient, însă declarațiile recente îl descalifică. Mircea Miclea anunțase în anul 2005 o serie de reforme care să conducă la creșterea calității în învățământ și niciun sindicat nu s-a opus acelei intenții. Iar acum domnul Mircea Miclea acuză sindicatele că sunt vinovate de nerealizarea reformei în sistemul educațional. De ce nu a rămas ministru și nu a făcut apel la sindicate pentru a-l sprijini în vederea punerii în practică a bunelor sale intenții? 
Într-un interviu acordat Revistei 22, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea declară faptul că Sindicaliștii au preluat puterea și au reușit să convingă foarte mulți oameni că le apără interesele. Și în felul acesta, apărând mereu partea mai slabă a Educației, au reușit să facă jocurile educației. Practic, s-au opus sistematic la marea majoritate a schimbărilor care ar fi reformat sistemul. (…) Aș spune că s-a opus schimbării partea mediocră și submediocră din sistemul de educație, controlat în mare măsură de către sindicate, indiferent de generație.”
Este cea mai mare insultă adusă majorității membrilor de sindicat, cadre didactice din federația noastră, oameni cu rezultate deosebite la clasă, mulți dintre ei fiind modele de viață pentru generații întregi de elevi. Despre acești oameni spuneți, domnule Mircea Miclea, că sunt submediocri?
O mare minciună aruncată în spațiul public este aceea în care sindicatele din educație nu și-au dorit reforma sistemului de învățământ. Vă invităm să vedeți arhiva documentelor realizate de federația noastră și înaintate tuturor miniștrilor Educației, inclusiv dumneavoastră, prin care am cerut de fiecare dată aceleași lucruri: modificarea planurilor cadru și a programelor școlare, astfel încât acestea să fie în concordanță cu cerințele de pe piața muncii; elaborarea unui sistem național de standarde de evaluare a elevilor, a cadrelor didactice și a unităților de învățământ; modernizarea sistemului de formare a cadrelor didactice: formarea inițială și cea continuă; salarizarea să țină cont de performanțele individuale, cel mai important criteriu să fie progresul elevilor.
Cum puteți să ne acuzați că ne-am opus reformei, când, în urma demersurilor FSLI, a fost realizată o inițiativă legislativă, având în spate 200 de mii de semnături, prin care Legea educației să prevadă acordarea a 6% din PIB? FSLI a înțeles că primul pas care trebuie făcut în demararea reformei este asigurarea unei finanțări corespunzătoare. De ce nu a fost respectată legea de niciun partid aflat la guvernare? Ați adus exemple din alte țări dezvoltate; asta înseamnă că sunteți conștient că o reformă substanțială a educației înseamnă și alocări bugetare pe măsură pentru investiții. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că Educația a fost tot timpul pe planul al n-lea, iar guvernele care s-au perindat au redirecționat banii spre alte domenii de activitate.
Aveți vreo explicație de ce niciunul dintre președinții României nu a întors în Parlament  Legea bugetului de stat pe motiv că alocările pentru învățământ sunt prea mici față de cât ar fi necesar și că nu se respectă, de fapt, LEN?
Fostul Președinte Traian Băsescu este și domnia sa, printre cei puțini ce-i drept, care văd sindicatele din educație vinovate de nereformarea acestui domeniu. Reamintim faptul că FSLI a semnat în luna octombrie 2008 Strategia “Educație și Cercetare pentru Societatea Cunoașterii”, strategie elaborată sub patronajul Președintelui Românie, în care se regăsesc și propuneri ale federației noastre. În această strategie se precizează, printre altele că: România trebuie să ajungă în primele 10 țări din lume la testele PISA; eliminarea diferențelor dintre învățământul din mediul rural și cel din mediul urban; alocarea a 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; transformarea corpului didactic într-o elită profesională etc. De ce toți cei care au fost la putere nu au pus în practică acele prevederi?
Cine se face vinovat de faptul că, pentru a se respecta Legea nr. 221/2008, promulgată cu fast de către fostul Președinte Traian Băsescu, cadrele didactice au fost nevoite să-și ceară acest drept în instanță și nici acum nu au primit încă toate sumele restante? În anul 2010 veniturile cadrelor didactice au fost diminuate cu aproximativ 40%. Așa trebuie procedat pentru transformarea corpului didactic într-o elită profesională, prin umilire?
FSLI a cerut de nenumărate ori regândirea modului în care sunt formate inițial și continuu cadrele didactice. Ce au făcut toți miniștrii, cei mai mulți proveniți din mediul universitar, astfel încât cadrele didactice să beneficieze de o formare inițială corectă și absolut necesară pentru a putea fi performante în actul de predare-învățare-evaluare?
Modificarea planurilor cadru și a programelor școlare, astfel încât acestea să fie în concordanță cu cerințele de pe piața muncii, a fost o altă solicitare a federației noastre. De ce până acum, acest obiectiv fundamental pentru învățământ nu a fost pus în practică?
 Am solicitat regândirea modului de evaluare pentru elevi, cadre didactice și unități de învățământ. De ce nu s-a făcut acest lucru?
Am cerut, de asemenea, salarizare diferențiată pentru cadrele didactice, pentru că performanța trebuie răsplătită, iar principalul criteriu să fie progresul elevilor.
Ați spus, domnule Miclea, că sindicalizarea a făcut un rău. Calitatea de membru de sindicat este un drept constituțional, pe care îl are fiecare angajat din România, din mediul privat sau public. Calitatea de membru de sindicat se dobândește în urma unei adeziuni la sindicat, nu prin impunere de către cineva! Prin afirmația pe care ați făcut-o nu faceți altceva decât să demonstrați că promovați un alt sistem al muncii, în niciun caz pe cel care oferă drepturi și libertăți angajaților, așa cum este prevăzut în legislația internațională a muncii!
Dar, cel mai simplu este să dai vina pe alții, atunci când vrei să-ți ascunzi incompetența și neputința!

În numele membrilor de sindicat, pe care îi respectăm, vă cerem domnule Mircea Miclea să vă retrageți, în mod public, cuvintele care au lovit puternic în fiecare dintre noi, cadrele didactice!       

miercuri, decembrie 04, 2019

Rezultatele testelor PISA, semnalul că educația trebuie reformată urgent!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere Guvernului României și Parlamentului să formeze un grup de lucru cu specialiști din zona educației, mediul economic, consiliere școlară, reprezentanți ai cadrelor didactice, părinților și elevilor care să construiască un plan concret pentru o reformă reală a sistemului de educație din România. Obținerea celui mai slab punctaj la testele PISA din ultimii nouă ani înseamnă un regres pentru țara noastră, dar și o radiografie a sistemului haotic, lipsit de substanță în care funcționează școala românească. 
Potrivit rezultatelor PISA 2018, procentul de analfabetism funcțional în România este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Sunt cele mai slabe rezultate obținute de țara noastră la citire, matematică și științe. Considerăm că aceste rezultate sunt un semnal de alarmă pentru noi toți că sistemul de învățământ din România se află într-un declin. Numeroasele modificări legislative care nu au fost coerente și care nu au ținut cont de necesitățile reale ale sistemului, subfinanțarea educației, menținerea unor programe excesiv de încărcate, lipsa finanțării cercetării din educației și a unui sistem care să sprijine și să dezvolte excelența în acest domeniu, lipsa unor politici sociale, care să sprijine copiii din familii defavorizate să nu părăsească școala din cauza lipsurilor materiale, discreditarea permanenta a profesorilor, salariile nemotivante, lipsa unor programe de formare continuă care să răspundă provocărilor la zi, dar și lipsa unei corespondențe între ce se învață în școli și nevoile de pe piața muncii sunt doar câteva din numeroasele cauze care au dus la acest dezastru din sistemul de educație.
În opinia noastră, testele PISA pot fi abordate cu succes de elevii care zi de zi sunt învățați și stimulați să gândească și să fie creativi, așa cum sunt proiectate programele școlare în țările care ocupă primele locuri în clasament. Țările care au rezultate bune la testele PISA sunt și acelea  în care există un progres economic, pentru că cei care guvernează aceste țări au înțeles că investiția în educație este cea mai profitabilă. Când vom avea în România politicieni care vor înțelege acest lucru?
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că toți factorii decizionali din România trebuie să se implice și să acorde o șansă reabilitării sistemului de învățământ.
Considerăm că este absolut obligatoriu să fie format un grup de lucru, la nivelul M.E.C., care să propună o schimbare reală în educație. Din acest grup de lucru trebuie să facă parte, în primul rând, specialiștii din domeniul educației, oameni pregătiți, capabili să ofere cele mai bune soluții prin care școala românească să performeze, reprezentanții federațiilor din educație, cei ai elevilor și ai părinților, ai clasei politice și ai Administrației Prezidențiale. Singura șansă a educației, pentru a fi performantă, este aceea de a fi smulsă de sub papucul politic. Pentru a se pune în practică acest deziderat, trebuie lăsate la  o parte orgoliile  politice, pentru că  educația este bunul tuturor și împreună trebuie să acționăm pentru a o face performantă și creatoare de progres și bunăstare.
„Rezultatele testelor PISA sunt dureroase. Vă dați seama ce imagine are școala din România? Vă dați seama că acest sistem de educație este sufocat și noi stăm și asistăm la un declin? E deja târziu, dar cred că, în măsura în care ne mobilizăm cu toții forțele și reușim să punem pe picioare o reformă reală a sistemului de educație, vom reuși să nu mai avem acest analfabetism funcțional de 44%, un procent extraordinar de mare. Școala din România devine un loc al frecventării din rutină, nu un loc unde copiii sunt învățați să se dezvolte, să crească, să deprindă abilități astfel încât să funcționeze în mediul profesional și personal. Federația noastră este pregătită să pună la dispoziția grupului de lucru toți specialiștii de care dispune pentru a contribui la realizarea acestei reforme din educație. Avem nevoie de această regândire a sistemului, iar primul pas este schimbarea mentalității”a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

miercuri, noiembrie 27, 2019

Cadrele didactice ar trebui să scape de birocrația sufocantă, până la începutul anului școlar viitor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va face parte din grupul de lucru care a fost constituit la nivelul Ministerului Educației și Cercetării și care va avea misiunea de a găsi soluțiile pentru a fi redus substanțial nivelul aberant al birocrației cu care se confruntă personalul didactic. Solicitarea a fost făcută de către federația noastră, iar în urma analizei, ministrul Educației și Cercetării, doamna Monica Anisie, a acceptat demararea acestui proces de eficientizare a activității cadrelor didactice, astfel încât să li se ofere acestora posibilitatea de a dedica mult mai mult timp pentru creșterea performanței actului didactic, principalii beneficiari ai debirocratizării fiind, de fapt, elevii!
În data de 24 octombrie a.c., într-o discuție purtată cu actualul ministru al educației, doamna Monica Anisie, conducerea F.S.L.I. a atras atenția că una dintre cele mai așteptate măsuri pe care ar trebui să le ia viitorul ministru al educației este cea legată de reducerea birocrației din sistemul de învățământ preuniversitar, principalele persoane afectate de acest flagel fiind cadrele didactice. Colegii noștri sunt pur și simplu sufocați de tot felul de rapoarte, referate și alte hârtii pe care trebuie să le întocmească, fără ca acestea să aducă plus-valoare în activitatea la clasă, ba din contră li s-a redus timpul de pregătire profesională absolut necesară pentru creșterea performanței în activitatea cu elevii.
Apreciem receptivitatea ministrului educației de a demara procedurile necesare pentru a fi rezolvată această anomalie a sistemului de învățământ preuniversitar. Primul pas a fost făcut prin constituirea acestui grup de lucru de la nivelul M.E.C. care are menirea de a găsi soluții pentru a fi redusă birocrația cu care se confruntă personalul didactic, grup din care face parte și Prim- vicepreședintele FSLI, domnul George Adrian Purcaru. Alături de ceilalți membri ai grupului de lucru, ne propunem să găsim cele mai bune variante pentru personalul didactic referitoare la debirocratizare, astfel încât, începând cu anul școlar 2020-2021, să nu mai existe această problemă.
Atragem atenția că debirocratizare nu înseamnă numai scutirea cadrelor didactice de a scrie, în format letric! Să nu avem surpriza că actuala corvoadă de a face hârtii se transformă în întocmirea de documente digitalizate, pentru că asta tot birocrație este!
Faptul că actualul ministru al educației este profesor în învățământul preuniversitar reprezintă o șansă pentru a reduce substanțial birocrația din acest sector de activitate. O altă măsură care trebuie luată, la pachet cu cea legată de debirocratizare, este cea care privește regândirea inspecției școlare. Inspectorii din M.E.C. sau din inspectoratele școlare când vor verifica modul cum se desfășoară actul didactic din unitățile inspectate nu trebuie să analizeze teancurile de hârtii înghesuite pe rafturile din cabinetele directorilor, ci trebuie să vadă care este activitatea efectivă la clasă.
Avem ferma convingere că avem cadre didactice performante în România. Lăsați-le să-și arate valoarea și nu le mai sufocați cu lucruri inutile! Și apoi o să se vadă și faptul că această categorie socio-profesională de elită, este umilită material, pe nedrept!
„Birocrația excesivă din sistemul de învățământ a sufocat cadrele didactice în ultimii ani și, deși am cerut în nenumărate rânduri măsuri ferme din partea ministerului de resort,măsurile au fost anemice. Dascălii sunt nevoiți să întocmescă tot felul de hârtii, fără ca acestea să-i ajute să fie mai performanți la clasă. Învățământul are nevoie de oxigen, iar acesta nu poate fi primit, dacă personalul didactic, de exemplu, nu se preocupă de formarea profesională continuă, de întâlniri metodice sau de experimentarea unor metode noi de predare la clasă, pentru că are … hârtii de făcut. Este un prim pas că începem să înțelegem ce înseamnă de fapt educația și care este misiunea colegilor noștri”, a declarat Simion Hancescu, președintele FSLI.

miercuri, noiembrie 20, 2019

COMUNICAT DE PRESĂ FSLI


Comunicat de presă,  19.11.2019

FSLI: Federațiile din educație - întâlnire cu Premierul României pe tema  problemelor din învățământ

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, alături de celelalte federații reprezentative din sistemul de educație, a participat astăzi, 19.11.2019, la o întâlnire cu Premierul României, Ludovic Orban și cu ministrul Educației și Cercetării - Monica Anisie. În cadrul întâlnirii au fost discutate principalele probleme cu care se confruntă sistemul de educație din România.

Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ au cerut astăzi Premierului României, Ludovic Orban, precum și ministrului Educației și Cercetării- Monica Anisie rezolvarea de urgență a efectelor pe care le produce modificarea art. 66 din Legea Educației Naționale referitoare la numărul de ore din planurile cadru.
Am solicitat prorogarea termenului de aplicare a acestei legi pentru a elimina tensiunile apărute în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar generate de riscul pierderii locului de muncă. În perioada următoare vor fi purtate discuții la M.E.C. pentru a se găsi soluții la problemele generate de modificarea legislației astfel încât nimeni să nu aibă de suferit, fie că vorbim de elevi sau de cadre didactice.
Un alt punct al discuției a fost cel referitor la bugetul pentru educație care urmează să fie alocat pentru anul 2020, având în vedere că până acum niciun guvern nu a respectat prevederea din LEN conform căreia educației trebuie să i se aloce 6% din PIB. Premierul României a spus că și-ar dori să poată mări bugetul educației, iar decizia se va lua după ce se vor face toate calculele bugetare.
În ceea ce privește creșterile salariale pentru angajații din învățământ,  prevăzute a se acorda de la data de 1 ianuarie 2020 și de la data de 1 septembrie 2020, Premierul s-a angajat că prima majorare se va aplica, urmând să se stabilească ce se va întâmpla cu a doua tranșă, iar un răspuns clar va fi dat peste două săptămâni. De asemenea, angajamentul părții guvernamentale a fost că vor fi identificate în perioada următoare și fonduri pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.
Repezentanții FSLI au adus în discuție problema costului standard per elev/preșcolar incorect calculat în acest moment, reprezentanții  Guvernului României acceptând  demararea discuțiilor în perioada imediat următoare privind acest cost standard. De asemenea, am solicitat găsirea soluției pentru finanțarea copiilor cu vârsta minimă de 2 ani care se regăsesc în învățământul preșcolar.
   S-a cerut respectarea prevederilor Legii nr.153/2017 privind  calculul corect al unor drepturi salariale, precum dirigenția, gradația de merit, învățământul special și simultanul. 
   În cadrul discuțiilor de astăzi au fost abordate și următoarele teme de interes major pentru educație: necesitatea stabilirii normativelor pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic; regulamentul privind sporurile pentru condiții de muncă; analiza privind oportunitatea reorganizării Ministerului Educației, în sensul Înființării Ministerului Învățământului Preuniversitar și a Ministerului Învățământului Universitar.
"În cadrul întâlnirii de astăzi au fost prezentate cele mai importante probleme din sistemul educational.Peste două săptămâni vom avea o nouă întâlnire, în cadrul căreia vom primi rezultatul analizelor făcute pe fiecare temă în parte.Considerăm că  problemele din educație sunt extrem de importante și necesită rezolvare de urgență. Sperăm că în urma analizei care va fi făcută în cadrul Executivului, prin intermediul ministrului Educației Naționale și a ministrului Finanțelor Publice, vor fi găsite căile prin care vom opri efectele negative ale modificării art. 66 din LEN și se vor găsi soluții la problemele legate de acordarea drepturilor salariale. Nu în ultimul rând, Guvernul are restanțe în fața angajaților din învățământ, cea mai mare fiind acordarea a 6% din PIB pentru educație. Milităm pentru rezolvarea acestor doleanțe prin intermediul negocierilor și a dialogului social și sperăm ca noul Guvern să dea dovadă de responsabilitate și seriozitate", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.    

Preşedinte FSLI,
Simion Hancescu



miercuri, noiembrie 06, 2019

Cerem noului Guvern al României renunțarea la costul standard per elev/preșcolar și alocarea a 6% din PIB pentru educație

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită noului Guvern al României regândirea sistemului de finanțare a sistemului de educație și alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest sector de activitate. Păstrarea actualului mod de calculare a costului standard per elev/preșcolar înseamnă adâncirea subfinanțării și scăderea calității actului educațional ca principal efect. Costul standard per elev/preșcolar este „găselnița” prin care guvernanții, de-a lungul anilor, nu au făcut decât să mimeze finanțarea educației. Fără alocări de fonduri calculate în funcție de realitățile din școli, educația din România va continua să se degradeze într-un ritm accelerat.
Conform Legii Educației Naționale banii de care dispune o unitate de învățământ pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ rezultă prin multiplicarea costului standar per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi. Valoarea costului standard per elev/preșcolar s-a stabilit pentru prima dată, prin HG în anul 2010, pentru cheltuielile de personal, iar în anul 2013 s-a stabilit și valoarea costului standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar “bunuri și servicii”.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după nouă ani de la introducerea sa, acest cost standard per elev/preșcolar poate fi numit “groparul” învățământului preuniversitar. Stabilirea “din condei” a valorii costului standard în anul 2010, a însemnat lovitura de grație dată învățământului preuniversitar, acesta accelerându-și prăbușirea.
“Cârpelile” anuale aduse costului standard prin HG, au condus la realitatea pe care o vedem astăzi: puține unități de învățământ din cele peste 6.000 se mai pot încadra în cheltuielile de personal și asta nu pentru că cei care le conduc dau dovadă de rea voință, ci pentru că actualul cost standard este incorect stabilit !
Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care unitățile școlare nu se pot încadra în costul standard per elev/preșcolar, cum ar fi: unitățile de învățământ din zonele izolate, cu efective mici de elevi la clasă, unitățile de învățământ vocațional, care sunt aproape de desființare, colegiile și liceele cu peste 30 de elevi la clasă, unde majoritatea cadrelor didactice sunt cu gradul I, precum și grădinițele cu efective de copii la grupă peste media prevăzută de lege. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvern și Parlament, precum și pentru Președintele României.
Tot din cauza acestui cost standard subdimensionat s-a redus constant numărul celor din categoria personalului didactic auxiliar și nedidactic, iar cei care au rămas fac cu greu față din cauza volumului mare de muncă. Pentru ca unitățile de învățământ să funcționeze în parametrii normali, pe lângă cadrele didactice, unitățile de învățământ au nevoie și de aceste categorii de salariați.
Același dezastru este și în cazul costului standard pentru “bunuri și servicii”, atâta timp cât el a crescut de la 301 lei/an per elev/ preșcolar, valoarea din anul 2013, la 370 de lei în anul 2019. Așa s-a ajuns la situația de neacceptat într-o țară normală, ca părinții să aducă bani de acasă pentru supraviețuirea unităților de învățământ. Aceasta este consecința faptului că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educație, în condițiile în care, conform LEN, ar trebui să primească 6% din PIB.
Guvernanții nu au făcut în toți acești ani o analiză serioasă a acestui cost standard, pentru a se ajunge la valoarea lui reală, ținând cont de toate condițiile specifice din unitățile școlare. Au avut grijă, însă, pentru a sta liniștiți, să prevadă prin lege obligativitatea ordonatorilor de credite să se încadreze în bugetul aprobat, fiind pasibili chiar de amenzi uriașe dacă nu fac acest lucru.
Și pentru ca opinia publică să creadă că în învățământul preuniversitar se face jaf cu banul public, funcționari din MEN au lansat ideea nedemonstrată că în învățământul preuniversitar sunt aproximativ 200.000 de elevi fictivi. Mai grav este că înalți demnitari au preluat pur și simplu această informație pe care au rostogolit-o în spațiul public. Noi nu spunem că nu există situații în care anumiți elevi sunt trecuți în cataloage, dar nu frecventează cursurile, dar nici într-un caz numărul nu este atât de mare.

„Dacă se dorește un învățământ de calitate, dacă se dorește ca școala să formeze forță de muncă de care are atâta nevoie România, dacă se dorește să înceteze migrația românilor, atunci trebuie crescută semnificativ investiția în educație. Guvernanții trebuie să lase Consiliul Național privind Finanțarea Învățământul Preuniversitar să stabilească valorea corectă a costului standard per elev / preșcolar și să se țină cont de ea sau cea mai bună variantă ar fi eliminarea acestuia. Păstrarea actualei formule privind stabilirea valorii costului standard înseamnă îngroparea definitivă a învățământului preuniversitar, “groparul” fiind acest cost standard. Considerăm, de asemenea, că Președintele României, profesor la bază, este cel care ar trebui să înțeleagă cel mai bine problemele din sistemul de învățământ preuniversitar generate de acest cost standard și ar putea să solicite partidului care a preluat guvernarea renunțarea la costul standard per elev/preșcolar și alocarea a 6% din PIB educației, ceea ce ar duce la creșterea calității învățământului din România”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.